joi, 13 noiembrie 2014

Patriarhia Română caracterizează decizia de miercuri a Curţii Constituţionale a României ca fiind 'discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie'.

Prin respectiva decizie, CCR a constatat că nu mai sunt obligatorii cererile pentru nefrecventarea orelor de religie, judecătorii apreciind că cei care doresc să urmeze cursurile acestei discipline trebuie să facă o solicitare în acest sens.

'Patriarhia Română ia act cu mâhnire de decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie. Nu comentăm acum contextul sau împrejurările în care a fost luată această decizie, ci aşteptăm publicarea motivaţiei acestei decizii', afirmă un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române.
În opinia Patriarhiei Române, decizia Curţii Constituţionale induce ideea solicitării în scris de către părinţi a studierii Religiei de către copiii lor în şcolile de stat.

'Ne exprimăm surprinderea că, în cazul unei alte speţe cu acelaşi reclamant şi având acelaşi obiect, Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 306/ 2012, a respins aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate fără nicio opinie separată. Considerăm că, în lipsa oricărei modificări legislative sau constituţionale în domeniu de la ultima hotărâre având acelaşi obiect, schimbarea radicală a jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie o substituire a acesteia în activitatea legiuitorului, renunţând la modelul deja consacrat în România', afirmă Patriarhia.

Aceasta reaminteşte că, 'în contextul legislativ european, în mai multe ţări ale Uniunii Europene este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislaţia românească (disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor): Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta'.

De asemenea, Patriarhia consideră că din decizia CCR se deduce că aceasta 'transferă toată responsabilitatea de decizie asupra părinţilor, doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline şcolare'.

'Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie', menţionează sursa citată, subliniind că 'într-o societate marcată de fenomenul secularizării şi al indiferentismului religios, formarea şi cultivarea unei conştiinţe vii şi mărturisitoare a valorilor credinţei şi ale familiei tradiţionale devin realităţi tot mai incomode'.

Patriarhia precizează că 'biserica nu poate contesta juridic în România această decizie, dar ea nu se lasă intimidată şi descurajată, ci va intensifica atenţia şi acţiunea ei pe diferite planuri pentru apărarea şi promovarea valorilor credinţei creştine în societatea românească de azi, agresată sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apărării libertăţii de conştiinţă'.

Biserica Ortodoxă Română 'cheamă pe toţi credincioşii ei să apere şi să promoveze valorile credinţei creştine şi ale spiritualităţii româneşti, în relaţie cu instituţiile publice şi cu societatea românească în general'.

'Asigurăm pe părinţii credincioşi care doresc o educaţie creştină a copiilor că vor avea în Biserică un aliat fidel în apărarea şi promovarea valorilor eterne ale credinţei creştine ortodoxe, proprii poporului român, profund religios, preţuind dorinţa lor de-a nu reduce educaţia copiilor la orizonturi limitate şi efemere', mai precizează Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat, miercuri, că nu mai sunt obligatorii cererile pentru nefrecventarea orelor de religie, judecătorii apreciind că cei care doresc să urmeze cursurile acestei discipline trebuie să facă o solicitare în acest sens.

CCR a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 9 alin.2 teza întâi din Legea învăţământului 84/1995 şi ale art. 18 alin. 2 teza întâi din Legea educaţiei naţionale 1/2011.

Art.9 alin. (2) din Legea învăţământului 84/1995 prevede: 'La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină'.

Art.18 alin.(2) din Legea educaţiei naţionale stabileşte : 'La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplină'.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Patriarhia Română caracterizează decizia de miercuri a Curţii Constituţionale a României ca fiind 'discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie'.
Prin respectiva decizie, CCR a constatat că nu mai sunt obligatorii cererile pentru nefrecventarea orelor de religie, judecătorii apreciind că cei care doresc să urmeze cursurile acestei discipline trebuie să facă o solicitare în acest sens.

'Patriarhia Română ia act cu mâhnire de decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie. Nu comentăm acum contextul sau împrejurările în care a fost luată această decizie, ci aşteptăm publicarea motivaţiei acestei decizii', afirmă un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române.

În opinia Patriarhiei Române, decizia Curţii Constituţionale induce ideea solicitării în scris de către părinţi a studierii Religiei de către copiii lor în şcolile de stat.

'Ne exprimăm surprinderea că, în cazul unei alte speţe cu acelaşi reclamant şi având acelaşi obiect, Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 306/ 2012, a respins aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate fără nicio opinie separată. Considerăm că, în lipsa oricărei modificări legislative sau constituţionale în domeniu de la ultima hotărâre având acelaşi obiect, schimbarea radicală a jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie o substituire a acesteia în activitatea legiuitorului, renunţând la modelul deja consacrat în România', afirmă Patriarhia.

Aceasta reaminteşte că, 'în contextul legislativ european, în mai multe ţări ale Uniunii Europene este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislaţia românească (disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor): Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta'.

De asemenea, Patriarhia consideră că din decizia CCR se deduce că aceasta 'transferă toată responsabilitatea de decizie asupra părinţilor, doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline şcolare'.

'Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie', menţionează sursa citată, subliniind că 'într-o societate marcată de fenomenul secularizării şi al indiferentismului religios, formarea şi cultivarea unei conştiinţe vii şi mărturisitoare a valorilor credinţei şi ale familiei tradiţionale devin realităţi tot mai incomode'.

Patriarhia precizează că 'biserica nu poate contesta juridic în România această decizie, dar ea nu se lasă intimidată şi descurajată, ci va intensifica atenţia şi acţiunea ei pe diferite planuri pentru apărarea şi promovarea valorilor credinţei creştine în societatea românească de azi, agresată sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apărării libertăţii de conştiinţă'.

Biserica Ortodoxă Română 'cheamă pe toţi credincioşii ei să apere şi să promoveze valorile credinţei creştine şi ale spiritualităţii româneşti, în relaţie cu instituţiile publice şi cu societatea românească în general'.

'Asigurăm pe părinţii credincioşi care doresc o educaţie creştină a copiilor că vor avea în Biserică un aliat fidel în apărarea şi promovarea valorilor eterne ale credinţei creştine ortodoxe, proprii poporului român, profund religios, preţuind dorinţa lor de-a nu reduce educaţia copiilor la orizonturi limitate şi efemere', mai precizează Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat, miercuri, că nu mai sunt obligatorii cererile pentru nefrecventarea orelor de religie, judecătorii apreciind că cei care doresc să urmeze cursurile acestei discipline trebuie să facă o solicitare în acest sens.

CCR a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 9 alin.2 teza întâi din Legea învăţământului 84/1995 şi ale art. 18 alin. 2 teza întâi din Legea educaţiei naţionale 1/2011.

Art.9 alin. (2) din Legea învăţământului 84/1995 prevede: 'La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină'.

Art.18 alin.(2) din Legea educaţiei naţionale stabileşte : 'La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplină'.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
- See more at: http://www.obiectiv.info/patriarhia-romana-decizia-curtii-constitutionale-privind-orele-de-religie-este-discriminatorie-si-umilitoare_60084.html#sthash.UNtC2KrK.dpuf
Patriarhia Română caracterizează decizia de miercuri a Curţii Constituţionale a României ca fiind 'discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie'.
Prin respectiva decizie, CCR a constatat că nu mai sunt obligatorii cererile pentru nefrecventarea orelor de religie, judecătorii apreciind că cei care doresc să urmeze cursurile acestei discipline trebuie să facă o solicitare în acest sens.

'Patriarhia Română ia act cu mâhnire de decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie. Nu comentăm acum contextul sau împrejurările în care a fost luată această decizie, ci aşteptăm publicarea motivaţiei acestei decizii', afirmă un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române.

În opinia Patriarhiei Române, decizia Curţii Constituţionale induce ideea solicitării în scris de către părinţi a studierii Religiei de către copiii lor în şcolile de stat.

'Ne exprimăm surprinderea că, în cazul unei alte speţe cu acelaşi reclamant şi având acelaşi obiect, Curtea Constituţională a României, prin decizia nr. 306/ 2012, a respins aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate fără nicio opinie separată. Considerăm că, în lipsa oricărei modificări legislative sau constituţionale în domeniu de la ultima hotărâre având acelaşi obiect, schimbarea radicală a jurisprudenţei Curţii Constituţionale constituie o substituire a acesteia în activitatea legiuitorului, renunţând la modelul deja consacrat în România', afirmă Patriarhia.

Aceasta reaminteşte că, 'în contextul legislativ european, în mai multe ţări ale Uniunii Europene este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislaţia românească (disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor): Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta'.

De asemenea, Patriarhia consideră că din decizia CCR se deduce că aceasta 'transferă toată responsabilitatea de decizie asupra părinţilor, doar în cazul orei de religie, nu şi al altor discipline şcolare'.

'Este evident că se încearcă descurajarea participării elevilor la ora de religie prin măsuri birocratice excesive pentru majoritatea părinţilor acestora, favorizând, în schimb, o minoritate care nu acceptă ora de religie, deşi învăţământul religios este garantat de Constituţie', menţionează sursa citată, subliniind că 'într-o societate marcată de fenomenul secularizării şi al indiferentismului religios, formarea şi cultivarea unei conştiinţe vii şi mărturisitoare a valorilor credinţei şi ale familiei tradiţionale devin realităţi tot mai incomode'.

Patriarhia precizează că 'biserica nu poate contesta juridic în România această decizie, dar ea nu se lasă intimidată şi descurajată, ci va intensifica atenţia şi acţiunea ei pe diferite planuri pentru apărarea şi promovarea valorilor credinţei creştine în societatea românească de azi, agresată sistematic de secularismul antireligios, sub pretextul apărării libertăţii de conştiinţă'.

Biserica Ortodoxă Română 'cheamă pe toţi credincioşii ei să apere şi să promoveze valorile credinţei creştine şi ale spiritualităţii româneşti, în relaţie cu instituţiile publice şi cu societatea românească în general'.

'Asigurăm pe părinţii credincioşi care doresc o educaţie creştină a copiilor că vor avea în Biserică un aliat fidel în apărarea şi promovarea valorilor eterne ale credinţei creştine ortodoxe, proprii poporului român, profund religios, preţuind dorinţa lor de-a nu reduce educaţia copiilor la orizonturi limitate şi efemere', mai precizează Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat, miercuri, că nu mai sunt obligatorii cererile pentru nefrecventarea orelor de religie, judecătorii apreciind că cei care doresc să urmeze cursurile acestei discipline trebuie să facă o solicitare în acest sens.

CCR a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 9 alin.2 teza întâi din Legea învăţământului 84/1995 şi ale art. 18 alin. 2 teza întâi din Legea educaţiei naţionale 1/2011.

Art.9 alin. (2) din Legea învăţământului 84/1995 prevede: 'La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină'.

Art.18 alin.(2) din Legea educaţiei naţionale stabileşte : 'La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplină'.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
- See more at: http://www.obiectiv.info/patriarhia-romana-decizia-curtii-constitutionale-privind-orele-de-religie-este-discriminatorie-si-umilitoare_60084.html#sthash.UNtC2KrK.dpuf

miercuri, 23 aprilie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 5471 ha
Intravilan: 2104,53 ha
Extravilan: 3366,47 ha
Populatie: 104557
Gospodarii: 8500
Nr. locuinte: 32900
Nr. gradinite: 26
Nr. scoli: 16
Nr. licee: 8
Nr. universitati: 2
Asezarea geografica:
Oraş şi port la Dunăre, Municipiul Drobeta Turnu Severin, este situat în depresiunea Topolniţei şi a Severinului, în vestul judeţului Mehedinţi şi al României, pe malul stâng al Dunării la ieşirea fluviului din defileul pe DE 70
Drobeta Turnu Severin este cel mai frumos oraş de la Dunăre din ţara noastră, graţie aşezării lui pe cea mai elansată terasă dunăreană, un amfiteatru arhitectonic armonios, aproape muzical, plăcut echilibrului
Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dipus pe un platou înclinat uşor de la nord spre sud
În punctul cel mai înalt din oraş altitudinea este de 104 m, iar punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 m faţă de nivelul mării
Acest platou uşor înclinat spre Dunăre a permis atât scurgerea rapidă a apei de ploaie şi realizarea unei bune canalizări, cât şi o sistematizare ordonată şi estetică a oraşului, cu străzi largi şi drepte care se intersectează în unghi de 90 grade
Reşedinţa de judeţ, oraşul Drobeta Turnu Severin este locul de unde pornesc majoritatea traseelor turistice din zonă
Oraşul Drobeta Turnu Severin este situat la o distanţă de 120 km de oraşul Craiova şi la 12 km de oraşul Orşova, pe coordonatele 22°33' longitudine estică şi 44°38' latitudine nordică
Este traversat de la nord la sud de Râul Topolniţa
Vecinătăţile sunt: la sud - fluviul Dunărea, Republica Serbia şi Muntenegru, la nord - limitele teritoriale ale comunelor Izvorul Bârzii, Brezniţa Ocol şi Iloviţa, la est - comuna Simian şi la vest - golful Bahna
Municipiul Drobeta Turnu Severin este traversat de DN 6 care face legătura între Craiova şi Timişoara
Se încadrează în regiunea de sud-vest Oltenia
Activitati specifice zonei:
Construcţii navale
Construcţii vagoane
Producţie de vinuri
Olărit
Pescuit
Activitati economice principale:
Fabricarea navelor
Fabricare material rulant
Prelucrare lemn, producere paleţi de lemn de diferite esenţe
Producţie de apă grea
Producţie de energie termică
Construcţii hidrotehnice
Instalaţii electrice şi automatizări
Producţia de morărit şi panificaţie
Prelucrare metale feroase
Construcţii civile şi industriale
Obiective turistice:
Parcul natural "Porţile de Fier" - cuprinde 4 rezervaţii ştiinţifice cu protecţie integrală aflate de-alungul Defileul Dunării şi Porţile de Fier până la Schela Cladovei
Rezervaţia paleontologică Bahna Iloviţa situată pe versantul intramontan Bahna-Orşova, prezentată prin trei puncte fosiliere cu calcare de corali şi briozoale, cu resturi gastereopode bogate şi în vegetaţii
Pădurea Crihala, care este formată din frasini şi îmbogăţite în ultimii ani cu tei, stejar, brad, mesteacăn
Parcul General Dragalina cu Cetatea Severinului şi Complexul Arheologic Drobeta aşezate pe taluzul terasei Dunării
Parcul Rozelor care cuprinde sute de soiuri de arbori, arbuşti şi trandafiri
Parcul Muzeului Porţie de Fier, se constituite într-o adevărată expoziţie de ruine: ruinele Templelor Romane, ruinele Podului lui Traian, ruinele Vechii Mitropolii ale Severinului, zidurile vechiului Castru Roman
Port la Dunăre
Castelul de Apă care dă identitate oraşulului prin aşezare sa giratorie în axul principal al urbei
Muzeul Porţilor de Fier cu secţiile de arheologie şi etnografie, cu parcul din faţa sa, acvariu
Muzeul de Artă
Mănăstirea Vodiţa atestată în anul 1371 de Voievodul Vlaicu Basarab
Peşterea Topolniţa
Hidrocentrala Porţile de Fier
Ruinele Piciorului Podului lui Traian
Ruinele Templelor Romane
Ruinele vechii Mitripolii a Severinului
Cetatea Medievală a Severinului
Evenimente locale:
Zilele Severinului - 23 aprilie în fiecare an
Festivalul Naţional de Literatură "Sensul iubirii" - în luna iunie a fiecărui an
Festivalul "Cântecele Românilor de pretutindeni" - octombrie, fiecare an
Târgul Naţional de Toamnă al Cărţii - octombrie
Tabăra de Creaţie de la Mraconia a Artiştilor Plastici - în fiecare vară
Festivalul de Tarafe Populare "Toamna Severineană" - septembrie fiecare an
Târgul de Ceramică Siseşti "Oale şi Sarmale"
Gala premiilor de excelenţă
Facilitati oferite investitorilor:
Modernizarea infrastructurii de transport şi construirea şoselei de centură
Alimentarea cu gaze naturale a municipiului
Existenţa unor resurse ale subsolului de materiale de construcţii
Potenţial de exploatare a Dunării ca un coridor de transport cu cost redus
Includerea porţiunii de Dunăre a regiunii în turismul de croazieră
Realizarea de parteneriate public-private în vederea dezvoltării de activităţi economice
Proiecte de investitii:
Reabilitare Palat Cultural "Theodor Costescu şi Cetatea Severinului"
Proiect de formare profesională "O nouă şansă" destinat personaleor defavorizate
Proiect de modernizare a muzeului "Porţie de Fier" a muzeului de artă, a monumentelor din incinta muzeelor "Porţie de Fier", proiect implementat de Consiliul Judeţean în parteneriat cu Consiliul Local Drobeta Turnu Severin
Construirea euro-gării, lucrare aflată în desfăşurare
Aducţiune şi distribuţie de gaze naturale în Drobeta Turnu Severin, lucrare care a început
Continuarea programului de construire a blocurilor de locuinţe destinate închirierii pentru tineri cu vârsta între 18 şi 35 de ani
Reabilitare locuinţe sociale prin eficienţă energetică
Executarea anuală a lucrărilor de reparaţii a şcolilor din municipiu
Asigurarea bazei materiale din fiecare şcoală
Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare
Terminarea lucrărilor de construcţii la Catedrala Ortodoxă - lucrare începută
Finalizarea lucrărilor de modernizare a Bulevardului Tudor Vladimirescu
Atragerea de companii multinaţionale care să investească în oraşul Drobeta
Turnu Severin prin acordarea unor facilităţi la concesionarea terenurilor sau prin asocieri în parteneriat public-privat cum există deja altfel: Schell, Rompetrol, OMV
Dezvoltare extindere bază de tratament Schela Cladovei
Amenajare teren şi spaţiu pentru plajă la Dunăre
Construcţie pod localitatea Gura Văii
Modernizare staţii de autobus
Reabilitarea zone afectate din punct de vedere ecologic (zona Aluniş, Centura, Unitatea Militară, Banoviţa Nouă)
Lucrări de construcţii pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale acestora (Canalul Pădurea Crihala, Canal Schela, Râul Topolniţa)
Reabilitare stradă Traian, bulevard Carol I
Reabilitare, modernizare şcoli, internate, ateliere, baze sportive
Amenajare domeniul public între blocuri
Reabilitare parcuri
Reabilitarea unui număr de 21 parcări în cartierele municipiului
Construire piaţă en-gros de legume şi fructe
Reabilitare Piaţă Crisan
Reabilitare 118 străzi în Municipiu
Reabilitare Castelul de Apa
Reabilitare Pădurea Crihala
Sistem de monitorizare a Dunării în zona de graniţă
Dezvoltarea atracţiilor turistice în zona de graniţă
Reabilitarea termică a blocurilor
Reabilitare Liceul de arta I.St. Paulian
Reabilitare Colegiul tehnic Lorin Salagean
Reabilitare şcoală generala nr. 7
Reabilitare şcoală generală Dimitrie Grecescu
Siguranţă şi securitate socială prin sisteme de supraveghere video